Sarbatori in America.
Daca nu ma izbeau pereti colorati, cozonaci si droburi pe facebook, n-as fi stiut ca vine Pastele, ci o vara frumoasa.
Cat as vrea sa- mi imaginez ca traiesc Pastele, el si-a pierdut farmecul vremurilor din Romania. O sa spuneti ca suna deprimant, si ca nu ma straduiesc (ca pofta vine mancand), nu stiu daca pofta e valabila in cazul Sarbatorilor, ele au ceva aparte, ceva care tine de traditia culturii in care ai crescut. Fara false pudori si perdele colorate...si fara urma de deprimare...este O ALTA STARE, care numai cineva plecat din tara poate simti si intelege.
Noi, cei care-am trecut granita, ne straduim sa traim
surogate cat mai autentice si apropiate de cele traite candva, nici nu avem de
ales, de altfel. Mie nu-mi prea ies, dar mai am o fantezie, cand am sa ma
adun de pe drumuri, si -am sa am casa mea, am sa gatesc 2 zile si 2 nopti,
sa-mi invit prietenii "in locul in care-am batut cuie cu mana mea",
si am framantat cozonaci pana mi s-au aburit creierii, poate atunci o sa-mi reusasca ceva ceva, dar nu cozonacul, sau drobul... ci
starea in sine. Si-am trait cateva sarbatori pe aici, de ceva ani, in colturi
diferite ale tarii, dar nu prea s-a schimbat nimic.
Si totusi,
cat de bine m-as simti printre romani si mancaruri
traditionale, care mai de care originale, lipseste ceva, care-a ramas
acolo...si tare mi-e frica ca acolo va ramane, la ai mei in curte, in casa
parinteasca in care am trait cele mai fericite sarbatori din viata mea.
Tabloul pastelui, nu-l voi intalni
niciodata aici, ca stare de spirit si sarbatoare asteptata. Noi traim
sarbatori cu lacrimi in ochi si nostalgia vremurilor, amintirilor, intre urari
pe net, skype-uri grabite de fus orar si like-uri. Ne bucuram si noi, dar nu e
bucuria noastra, venita din suflet, e una adaptata locurilor in care traim, si
rascolita de "amintiri din copilarie" , de dorul parintilor, a
locurilor de care ne-am rupt sufleteste. Intaresc: daca nu ma izbeau pereti colorati,
cozonaci si droburi pe facebook, n-as fi stiut ca vine Pastele, ci o vara
frumoasa, calda, perfecta pentru piscina ...si-o plimbare pe dealurile lui San Franisco :)
6 comentarii:
So true...Oricat incerc sa pastrez traditia, nu e la fel.. Nu simtim la fel, chiar daca sarbatorim cu prieteni, gatesc doua zile si doua nopti si pun pe masa mancarurile traditionale. Ceea ce ne lipseste, este traditiile cu care ne-am obisnuit, si care vin si din cultura cu care am crescut, dar si din familia in care am crescut si langa care nu mai suntem. Dar o data cu venirea pe lume a copiilor am descoperit ca e important sa stabilim si sa creem traditii noi, a familiei noastre, ancorate in cele doua culturi in care am avut ocazia sa traim. Adaptarea inseamna eliberarea de nostalgia trecutului si a copilariei. Traditiile evolueaza si se schimba in timp chiar si acolo de unde am plecat. Schimbarea vine pe de o parte din tranformarea noastra din copii in adulti, nu numai din faptul ca am fost smulsi din sanul culturii in care am crescut. Pentru mine este important ca sarbatorile sa fie un moment important in viata noastra, in familia noastra recent extinsa, sa luam ce a mai bun din traditiile de acolo si de aici, si sa stabilim obiceiurile noastre proprii. Sa facem copii fericiti de sarbatori si sa ne bucuram impreuna cu ei. Sunt traditii noi, a unei culturi noi, a celor plecati de acasa, dar sunt traditiile copiilor nostri pe care cei mici, adulti fiind si le vor aminti cu nostalgie asa cum noi ne amintim acele sarbatori din casa noastra parinteasca.
Alexandra, cred ca mesajul asta identic l-am scris de Craciun. Sarbatorile si-au pierdut farmecul acela, insa odata cu aparitia copiilor, sarbatorile tale devin sarbatorile copilului tau, prin bucuria pregatirilor, sa le faci pe plac, bucuria lor devine bucuria ta :)
True true true...acum chair ma gandesc ca vine Pastele...si chiar daca am sa gatesc de detoate, voi fi doar eu si cu al meu sot. Da, ma voi duce la Biserica de Inviere...insa sunt un pic trista ca nu am familia langa mine si ca nu simt asa forfota tututor romanilor cand vine vorba de Paste. Toti acolo au acelasi subiect de discutie: despre traditii...tu ce gatesti? Ai terminat curatenia de Paste? De unde ai cumparat mielul? Ne vedem la biserica de Inviere? AA, trebuie sa ne strangem in familie sa ciocnim oua si sa mancam o friptura de miel! Si cate si mai cate!
Imi lipsesc toate astea....pe de alta parte stiu ca si parintii nostrii in Romania simt aceeasi tristete ca nu ne au alaturi de ei pentru aceasta sarbatoare.
M-am adaptat aici super bine, US pentru mine imi cade ca o manusa..singurele clipe cand ma apuca melancolia sunt de Paste si de Craciun. OFFFFF
Paste Linistit, Iulia :)
Multumesc, Nuta. Sper ca si voi ati petrecut frumos. Acolo in Sudul Florida, am mai zis-o, traiti intr-o mica Romanie. Comunitate mare, lume multa...din 10 mii de romani in zona, gasesti macar 10 sa -i nimeresti pe sufletul tau, si sa faci o sarbatoare din aceasta zi :)
Trimiteți un comentariu