San Francisco, e orasul care multi au tendinta, de la kilometrii departare, sa-l confunde cu New York, insa, in opinia mea, imi pare doar personalizat.
E un oras inconfundabil, putin ciudatel, inclusiv prin prisma vremii, ti-e cald cu sughituri la soare, si ai senzatia c-a venit iarna, cand te alinta un vant intepator, printre cladirile gigantice. Are iz european, iti confera diversitate, te face sa simti ca treci foarte repede de la o stare de spirit la alta, dintr-o zona in alta.
Cartierele sunt oarecum diferite, cu lume diferita, daca facem abstractie de turistii zgribuliti, care-i vezi oricum din privirile ratacite si curioase. Pe dealurile abrupte, simti un fel de adrenalina, cand aterizezi cu viteza de pe deal, si mergi agale chipurile, spre vale...unde vezi in zare, un albastru fin, si nu stii daca-s nori sau chiar El, oceanul. E cea mai frumoasa poza a ochilor, care-ti ramane intiparita multa vreme pe retina, si ai vrea s-o pastrezi pana la urmatoarea vizita.
O alta senzatie frumoasa am avut-o cand m-am plimbat cu tramvaiul, care pastra amintirea filmelor celebre, turnate in San Francisco, si sincer, n-am visat vreodata c-am sa pasesc pe acelasi strazi pe care le vazusem doar in filme. Dupa ce-ti incearca nitel nervii, dupa vreo jumatate de ora la coada la bilete si alta sa -ti castigi locul de cinste, printre primele locuri, plimbarea cu tramvaiul, capata sens. Odata urcat, realizezi c-a meritar, te simti un scolar adult, desi localnic, ai trairea turistului, care vrea sa exploreze orice senzatie, ...inclusiv hopurile.
Pier 39 este alt tablou, care mi-a creat amintiri frumoase. Prima plimbare a fost prin Aprilie, si-am avut norocul unui spectacol gratuit de culori, al florilor care-ti dau senzatia ca esti la gradina botanica, si te incanta prin mirosuri si diversitate, de-o a parte si de alta a aleilor. Daca esti conservator, locatia tot te imbie sa incerci diverse, inclusiv o supa(crema) de crab, servita intr-un fel de paine traditionala.
Una peste alta, fiecare plimbare prin San Francisco a fost o alta traire, a aceluiasi oras.
E un oras inconfundabil, putin ciudatel, inclusiv prin prisma vremii, ti-e cald cu sughituri la soare, si ai senzatia c-a venit iarna, cand te alinta un vant intepator, printre cladirile gigantice. Are iz european, iti confera diversitate, te face sa simti ca treci foarte repede de la o stare de spirit la alta, dintr-o zona in alta.
Cartierele sunt oarecum diferite, cu lume diferita, daca facem abstractie de turistii zgribuliti, care-i vezi oricum din privirile ratacite si curioase. Pe dealurile abrupte, simti un fel de adrenalina, cand aterizezi cu viteza de pe deal, si mergi agale chipurile, spre vale...unde vezi in zare, un albastru fin, si nu stii daca-s nori sau chiar El, oceanul. E cea mai frumoasa poza a ochilor, care-ti ramane intiparita multa vreme pe retina, si ai vrea s-o pastrezi pana la urmatoarea vizita.
O alta senzatie frumoasa am avut-o cand m-am plimbat cu tramvaiul, care pastra amintirea filmelor celebre, turnate in San Francisco, si sincer, n-am visat vreodata c-am sa pasesc pe acelasi strazi pe care le vazusem doar in filme. Dupa ce-ti incearca nitel nervii, dupa vreo jumatate de ora la coada la bilete si alta sa -ti castigi locul de cinste, printre primele locuri, plimbarea cu tramvaiul, capata sens. Odata urcat, realizezi c-a meritar, te simti un scolar adult, desi localnic, ai trairea turistului, care vrea sa exploreze orice senzatie, ...inclusiv hopurile.
Pier 39 este alt tablou, care mi-a creat amintiri frumoase. Prima plimbare a fost prin Aprilie, si-am avut norocul unui spectacol gratuit de culori, al florilor care-ti dau senzatia ca esti la gradina botanica, si te incanta prin mirosuri si diversitate, de-o a parte si de alta a aleilor. Daca esti conservator, locatia tot te imbie sa incerci diverse, inclusiv o supa(crema) de crab, servita intr-un fel de paine traditionala.
Una peste alta, fiecare plimbare prin San Francisco a fost o alta traire, a aceluiasi oras.
